Primăria Sovata
Alegeți limba:
Primăria Sovata
Site-ul orașului Sovata
Str. Principală Nr. 155, 545500, Sovata +40 265 570 218 sovata@cjmures.ro

PRIMĂRIA SOVATA

CONSILIUL LOCAL

ORAȘ SOVATA

SERVICII ONLINE

REZERVAȚIA NATURALĂ LACUL URSU

INFORMAȚII DE INTERES PUBLIC

ZIARUL ORASULUI

TURISM

LINKURI UTILE

HARTA SOVATA


Statutul orasului Sovata

ART. 1

În conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 53/2002, Consiliul Local al oraşului Sovata  aprobă  Statutul  Oraşului  Sovata  prin  hotărârea Consiliului  Local  nr. 47din data de 25.11.2004 , şi prin  hotărârea Consiliului  Local  nr. 2din data de 28.01.2010  aprobă completarea şi actualizarea Statutului Oraşului Sovata.

ART. 2

2.1 Întinderea teritoriului administrativ şi delimitarea teritorială

Localitatea Sovata este situată în zona nord-estică a bazinului Transilvaniei, la o altitudine de 530 m pe versantul sudic al munţilor Gurghiului, pe un podiş denumit „Între sărituri”.

Situat la estul judeţului, este al şaselea oraş al judeţului Mureş după mărime. Este legat de reţeaua de localităţi a ţării prin:

– drumul naţional DN 13-Bălăuşeri–Tg. Mureş într-o direcţie şi Odorhei–Miercurea Ciuc în cealaltă;

– drumul judeţean DJ 153  realizează legătura Sovata–Eremitu–Reghin şi este şi strada principală a oraşului;

– drumul comunal DC 16-deserveşte satul ilieşi, ramificându-se din DN 13A.

Sovata este una dintre cele mai renumite oraşe cu staţiuni balneoclimaterice din România. Se află la o distanţă de 60 km de reşedinţa judeţului Mureş, municipiul Târgu-Mureş.

Oraşul este aşezat în întregime pe un masiv de sare, iar în jurul staţiunii pe o rază de 30 km se întind păduri seculare de brad, molid, stejar între care apar colţuri pleşuve de sare.

Delimitarea teritorială a Oraşului Sovata  este cea prevăzută în Planul Cadastral – Anexa nr. 1 la Statutul Oraşului.

Întinderea teritoriului administrativ este de 15.953 ha , din care 954 ha intravilan, rezultat din însumarea mai multor zone funcţionale, compusă din următoarele trupuri:

- oraşul Sovata    540 ha
- staţiunea Sovata 182 ha
- Săcădat 188 ha
- Ilieşi 30 ha
- Căpeţi 5  ha
- ferma şi zona de agrement Iszulyka  3  ha
- zona caselor de vacanţă 3  ha
- zona pentru sporturi de iarnă poiana Repas 3  ha

   

Comunele Chiherul de Jos, Ibăneşti, Eremitu, Măgherani, Sărăţeni, Atid şi Praid sunt comune care se învecinează cu oraşul Sovata.

2.2 Repere istorice

Sovata este una dintre cele mai tinere aşezări ale Ţinutului Secuilor. Este cunoscută din timpul stăpânirii romane, când exploatau sarea şi o transportau la Apullum, primii colonişti fiind supraveghetorii de sare.

Primul document care dovedeşte existenţa aşezării, este scrisoarea lui Kornis Mihaly, datată în anul 1581 către Bathori Istvan, principele Transilvaniei şi  Regele Poloniei, în care se face referire la existenţa unui număr de 16 familii pe Câmpul Soveţii, al cărui proprietar era familia de nobili secui Szovát, de la care derivă şi numele localităţii. În anul 1597 aşezarea Sovata este amintită ca sat a cărui locuitori erau secui liberi, iar în anul 1860 în urma călătoriei făcute la Sovata, Orban Balazs constată că aşezarea este formată din 400 familii.

În decursul timpului au apărut în zona, prin procese de dizolvare, prăbuşire, acumulare mai multe  lacuri de apă sărată, Ursu (40.235 mp), Aluniş(9.000 mp), Verde (5.000 mp), Negru, Roşu, Mierlei şi Şerpilor   iar pe fundul acestor lacuri s-a format un nămol sapropelic, care s-a dovedit în timp, prin analize fizico-chimice, microbiologice şi farmaco-dinamice, a avea calităţi terapeutice deosebite.

 Lacul Ursu este cel mai mare lac sărat, helioterm, din România, cu o suprafaţă de  40.235 mp, cicumferinţa de 1.180 m şi o adâncime maximă ce depăşeşte 18 m. S-a format între anii 1870-1880, numele fiind atribuit după forma conturului.  Fenomenul de heliotermie  a apărut şi s-a descoperit ulterior

( 1901), fiind dererminat de startificaţiile concentraţiilor saline ale apei lacului şi încălzirea inegală a acestor straturi de către radiaţia solară.  Datorită acestor lacuri în 1884 Sovata este trecută în categoria staţiunilor balneare, iar în 1952 este declarată oraş.

Prima baie terapeutică autorizată a oraşului a fost Ghera. Veress Jozsef, fondatorul acestei băi a fost şi creatorul băilor moderne din Sovata. El a descoperit valoarea izvoarelor sărate din Sovata, ajungând la concluzia că apa acestora nu trebuie lăsată  nefolosită.  În anul 1860, în Groapa Sărată a început să construiască un baraj ale cărui ruine se pot vedea şi astăzi. În anul 1876 Ghera devine baie autorizată cu un bazin , 6 cabine şi căzi făcute din lemn dealcie. În anul 1889 funţionau de ja 28 de cabine şi 11 căzi. Ghera a funcţionat până în anul 1969.

Spre sfârşitul anilor 1800, Sófalvi Ilyés Lajos şi–a dat seama că viitorul oraşului Sovata depinde de Lacul Ursu. În anul 1894, pe malul sudic al lacului a construit o vilă şi a obţinut permisiunea  de a folosi. În anul 1901, Sofalvi a fondat oficial Sovata-Băi  de Sus care a fost numită Staţiune, Sovata – Băi.     

Construirea în 1904 a drumului judeţean ce leagă staţiunea de oraş şi în 1906 a liniei feroviare Praid- Blaj a însemnat dezvoltarea rapidă a staţiunii.

 În 1908 s-a introdus apa curentă şi s-a trecut la canalizarea staţiunii. Aceasta a cunoscut o perioadă de dezvoltare până în 1914, când din cauza primului război mondial, a intervenit o stagnare.

 În 1922 s-a introdus lumina electrică.

Între 1923-1939, Sovata a fost una dintre staţiunile preferate ale Reginei Maria, mama regelui Carol al II –lea . Într-un timp destul de scurt, staţiunea a căpătat renume internaţional. Tot în această perioadă a fost înfiinţată Balneoclimateria S.A, sub conducerea lui Marius Sturza.  

În anul 1941, pe malul estic al Lacului Negru existau 35 cabine din baia lui Veress Jozsef , iar în staţiune fuseserpă construite  140 vile, cu 2.000 camere şi 3.000 paturi. Perioada celui de-al doilea război mondial a însemnat o stagnare în dezvoltarea staţiunii.

În anul 1948 Balneoclimaterica Sovata S.A. a fost naţionalizată.

Astăzi, conform  H.G. nr. 852/2008 este atestat ca  Staţiune Turistică de Interes  Naţional,  conform  O.U.G. nr.142/2008 Oraşul  Sovata figurează ca unitate administrativ - teritorială cu resurse naturale antropice mari şi foarte mari, iar prin H.G. nr. 2151/2004, Lacul Ursu şi arboretele  de pe sărături – în suprafaţa de 79 ha – au fost incluse în categoria  rezervaţiilor  şi monumentelor ale naturii.

 

2.3 Populaţia oraşului

Conform datelor statistice actuale, populaţia oraşului Sovata este de 9.790 de locuitori.

COMPONENŢA ETNICĂ

     Total 9.790 din care:

-         Maghiari 91 %

-         Români 6%

-         Romi: 3 %

COMPONENŢA RELIGIOASĂ

    Total 9.790 din care:

-         religie romano-catolică 53%

-         religie reformată 38%:                     

-         religie ortodoxă 5%                      

-         religie greco-catolică 1%:                  

-         alte religii 3%                                

 

2.4 Localitatea de reşedinţă

Sovata, este unitatea administrativ-teritorială de bază, alcătuită dintr-o localitate reşedinţă, cu un sat aparţinător-satul Ilieşi.

Satul aparţinător îşi păstrează caracterul preponderent rural. Acestuia i se aplică reglementările legale în vigoare specifice mediului rural.

Localitatea componentă constituie parte integrantă al oraşului.

 

2.5 Autorităţile administraţiei publice locale

1.Consiliul Local  Oraş Sovata  -str. Principală  nr. 155,  tel.0265-570218

2.Primarul  Oraşului  Sovata  -str. Principală  nr. 155,  tel.0265-570218

Consiliul Local al Oraşului Sovata , ca organ deliberativ ales în mod democratic de către populaţia oraşului , are următoarele atribuţii:

· are iniţiativa şi hotărăşte, în condiţiile legii, în toate problemele de interes local, cu exceptia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi publice, locale sau centrale;

· alege din rândul consilierilor viceprimarii, stabileşte în limitele normelor legale, numărul de personal din aparatul propriu;

· aprobă Statutul Municipiului, precum şi Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a consiliului;

· avizează si aprobă studii, prognoze şi programe de dezvoltare economicosocială, de organizare şi amenajare a teritoriului şi urbanism, inclusive participarea la programe de dezvoltare judeţeană, regională, zonală în condiţiile legii;

· aprobă bugetul local, împrumuturile, virările de credite şi modul de utilizare a rezervei bugetare , aprobă contul de închidere a exercitiului bugetar; stabileşte impozitele şi taxele locale, precum şi taxele speciale, în condiţiile legii;

· aprobă, la propunerea primarului, în condiţiile legii, organigrama, statul de funcţii, numărul de personal şi Regualmentul de organizare şi funcţionare al aparatului propriu de specialitate, ale instituţiilor şi serviciilor publice, precum şi ale regiilor autonome de interes local;

· administrează domeniul public şi privat al oraşului şi exercită drepturile prevăzute de lege cu privire la regiile autonome pe care le-a înfiinţat;

· poate înfiinţa instituţii şi agenţi economici de interes local; hotărăşte asupra concesionării sau închirierii de bunuri sau servicii publice de interes local;

· numeşte şi eliberează din funcţie membrii consiliilor de administrare ale regiilor autonome şi membrii consiliilor împuterniciţilor statului de la societăţile comerciale cu capital integral de stat , de interes local;

· numeşte şi eliberează din funcţie pe conducătorii societăţilor comerciale şi ai instituţiilor publice de interes local care se află sub autoritatea sa;

· instituie norme specifice pentru societăţile comerciale şi instituţii publice de interes local care se află sub autoritatea sa;

· organizează serviciile de gospodarie comunală, transport local, reţele edilitare;

· asigură realizarea lucrărilor de investiţii de interes local · asigură condiţiile necesare bunei funcţionări a instituţiilor locale de învăţământ, sanitare , de cultura , de tineret şi sport – potrivit legii;

· ia măsuri pentru crearea condiţiilor necesare petrecerii timpului liber al cetăţenilor şi asigură desfăşurarea activităţilor ştiinţifice, culturale, artistice, sportive şi de agrement;

· acţionează pentru refacerea şi protecţia mediului înconjurator în scopul creşterii calităţii vieţii, contribuie la protecţia şi conservarea monumentelor istorice şi de arhitectură, a parcurilor şi a rezervaţiilor naturale;

· contribuie la realizarea măsurilor de protecţie şi asistenţă socială;

· asigură libertatea comerţului şi a concurenţei loiale şi încurajează libera iniţiativă, în condiţiile legii;

· înfiinţează şi asigură funcţionarea unor instituţii de binefacere în interes local;

· asigură apararea ordinii publice, respectarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor;

· organizează târguri, pieţe , oboare, locuri şi parcuri de ditracţii şi asigură buna funcţionare a acestora;

· conferă personelor fizice române sau străine cu merite deosebite titlul de cetăţean de onoare al oraşului;

· hotărăşte asocierea cu alte consilii locale şi judeţene , precum şi colaborarea cu agenţi economici din ţară sau din străinătate, în scopul realizării şi exploatării unor lucrări de interes comun;

· sprijină activitatea cultelor religioase, în condiţiile legii;

· hotărăşte stabilirea legăturilor de colaborare, cooperare şi înfrăţire cu localitaţi din străinătate ;

· alte atribuţii stabilite prin lege şi prin hotărâri ale Consiliului;

 

Primarul, ca autoritate executivă este ales în mod democratic de către populaţia Oraşului Sovata , reprezintă oraşul în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoane fizice sau juridice din ţară sau din străinătate, precum şi în justiţie, are următoarele atribuţii:

· asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor Constituţiei şi ale legilor ţării, celorlalte acte normative, precum şi a hotărârilor Consiliului Judeţean;

· asigură executarea hotărârilor  Consiliului Local; în cazul în care apreciază că o hotărâre a acestuia este ilegală, în termen de 3 zile de la data luării la cunoştinţă sesizează prefectul;

· poate propune Consiliului Local consultarea populaţiei prin referendum, cu privire la problemele locale de interes deosebit şi pe baza hotărârii consiliului, ia măsuri pentru organizarea acestei consultări;

· prezintă consiliului anual sau ori de câte ori este necesar, rapoarte privind starea economică şi socială a oraşului;

· întocmeşte proiectul bugetului local şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune aprobării consiliului;

· exercită drepturile şi asigură îndeplinirea obligaţiilor ce revin municipiului în calitate de persoană juridică civilă;

· exercită funcţia de ordonator principal de credite;

· verifică din oficiu sau la cerere încasarea şi cheltuirea sumelor din bugetul local şi comunică de îndată consiliului cele constatate;

· ia măsuri pentru prevenirea şi limitarea urmărilor calamităţilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor, împreună cu organele specializate ale statului; în acest scop poate mobiliza populaţia, agenţii economici şi instituţiile publice din municipiu, acestea fiind obligate să execute măsurile stabilite;

· asigură ordinea publica şi liniştea locuitorilor, prin intermediul gardienilor publici şi cu ajutorul jandarmeriei, poliţiei, pompierilor şi apărării civile, care au obligaţia să răspundă solicitărilor sale în condiţiile legii;

· indrumă şi supraveghează activitatea gardienilor publici;

· ia măsurile prevăzute de lege cu privire la desfăşurarea adunărilor publice;

· ia măsuri de interzicere sau de suspendare a spectacolelor, reprezentaţiilor sau a altor manifestari publice care contravin ordinii de drept ori atentează la bunele moravuri, la ordinea şi liniştea publica;

· controlează igiena şi salubritatea localurilor publice şi a produselor alimentare puse în vânzare pentru populaţie cu sprijinul organelor de specialitate;

· ia măsuri pentru prevenirea şi combaterea pericolelor provocate de animale;

· asigură elaborarea regulamentului aferent PUG al oraşului  şi a documentaţiilor de urbanism şi de amenajare a teritoriului şi le supune aprobării Consiliului Local, cu respectarea prevederilor legii;

· asigură întreţinerea drumurilor publice din municipiu, implantarea semnelor de circulaţie, desfăşurarea normală a traficului rutier şi pietonal;

· supraveghează pieţele, târgurile, oboarele, locurile şi parcurile de distracţii şi ia măsuri operative pentru buna funcţionare a acestora;

· conduce serviciile publice locale;

· supraveghează realizarea măsurilor de asistenţă şi ajutor social;

· indeplineşte funcţia de ofiţer de stare civilă;

· emite avizele, acordurile şi autorizaţiile prevăzute de lege;

· propune structura organizatorică, numarul de personal şi salarizarea acestuia şi le supune Consiliului Local;

· numeşte şi eliberează din funcţie personalul serviciilor publice locale, cu excepţia secretarului;

· controlează activitatea angajatilor serviciilor consiliului;

· supraveghează inventarierea şi administrarea bunurilor care aparţin municipiului;

· prezinta semestrial Consiliului situaţia rezolvării cererilor şi petiţiilor cetăţenilor, instituţiilor şi altor persoane juridice, situaţia îndeplinirii hotărârilor Consiliului Local;

· urmăreşte ca în fiecare şedinţă de Consiliu să fie propus cel putin un proiect de hotărâre;

· îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege sau încredinţate prin mandat Consiliului Local;

Secretarul, potrivit Legii Administratiei Publice Locale nr. 215 / 2001 «secretarul nu poate fi membru al unui partid sau al unei formatiuni politice sub sactiunea eliberarii din functie. Numirea secretarului se face de catre prefect la propunerea primarului, pe baza de concurs sau examen» .

Secretarul indeplineste atributiile legale stabilite .

 

2.6 Căile de comunicaţie existente şi categoria acestora

Reţeaua stradală a oraşului Sovata are o structură axial-radială,  s-a dezvoltat având la bază reţeaua de drumuri naţionale, judeţene şi comunale care îl traversează.

Trama stradală existentă este formată din peste 62 de  străzi cu o lungime totală de 58 km, 4 cartiere, 1 sat aparţinător şi 2 corpuri : Repaş şi Isuica .

Căile de comunicaţie existente sunt departajate, pe categorii, astfel:

- categoria I: 5 străzi;

- categoria a II-a: 6 străzi;

- categoria a III-a: 47 străzi – în curs de aprobare

- categoria a IV-a:  4 străzi – în curs de aprobare

 Reteaua stradală existentă este prezentata  in Anexa nr. 2

 

2.7 Date privitoare la principalele instituţii din domeniul educaţiei, culturii, sănătăţii, asistenţei sociale, presei, radioului, televiziunii şi alte asemenea

EDUCAŢIA

Educaţia formală şi non formală a tinerilor se realizează în oraşul Sovata în instituţii de învăţământ, cultură şi artă, prin mijloace de informare, comunicare şi acţiuni specifice.

 

Nivelul de şcolarizare

Număr elevi

Numar unităţi cu

personalitate juridică

Număr

Secţii/structuri

Preşcolar

421

6

            6

Primar (scoli I – IV)

332

5

            5

Gimnazial (scoli I – VIII)

378

2

            2

Liceal

561

1

             1

Şcoala de arte şi meserii

47

1

             1

Postliceal

38

1

             1

Palat al copiilor

403

1

             1

 

CULTURA  

O ipotetică hartă culturală a oraşului Sovata s-ar prezenta în felul următor:

–       CasaBernady – str. Trandafirilor nr. 133  - edificiu construit în anul 1929

–       Casa Parohială Reformată Sovata – edificiu construit în secolulXIX –XX.

–       Aşezare romanăde la Sovata „ Dealul Foldvar” din sec. I-III epoca bronzului

–       Biblioteca Orăşenească– str. Principală nr. 138 şi str.Trandafirilor nr. 101 – înfiinţatăîn 1952 deţinătoare a unui fond de carte care depăşeşte 70.000 de volume;

–       Centrul Cultural „ Damokos Kazmer” edificiu construit între anii- 1939-1940

       

Manifestări artistice

Ziua de naştere a Lacului Ursu – zilele oraşului Sovata

Manifestări culturale cu ocazia zilei 15 Martie

Ziua Copiilor

Întâlnire corală internaţională

Festival internaţional şi tabără de creaţie meşteşugărească, media şi creaţie artistică pentru copiii,

Tabără internaţională de creaţie artistică

Ziua Pensionarilor

1 Decembrie – program organizat în colaborare cu instituţiile de învăţământ

Concert filantropic în favoarea copiilor orfani de la Casa de copii Sfântul Iosif

Programe culturale, artistice şi de jocuri pentru copii în perioada sărbătorilor de iarnă

Manifestări organizate de elevi şi tineri – Ziua elevilor din Grupul Şcolar Domokos Kazmer, Maturandus, etc. 

Diferite concursuri locale şi zonale pentru copii din grădiniţele şi şcolile oraşului, din localităţile limitrofe respectiv din zona mai apropiată  – recital de poezii, recital de basme, de dansuri şi cântece populare,

Diferite manifestări culturale şi artistice  (în nr. de cca. 20 de evenimente) organizate de diferite organizaţii, grupări – cu sau fără personalitate juridică – şi instituţii în desfăşurarea activităţilor anuale, îndeplinirea scopurilor şi programelor lor de constituire

 

SPORT

 În domeniul  sportului  activează:

- Clubul Sportiv  “Lacul Ursu Sovata ”   cu  următoarele secţii:  

- secţia de fotbal

- secţia de baschet

- secţia de haltere

- secţia de arte marţiale - taekwondo

 

Manifestări şi activităţi sportive, de recreere şi pentru tineret

          Crosul Primăverii – concurs de alergare

          Manifestări, întreceri şi concursuri sportive cu ocazia Zilei de naştere a

          Lacului Ursu

          Concurs de biciclete – Mountain Bike – CC – SC

          Concurs regional de arte marţiale – Taekwondoo

          Concurs regional de haltere

          Meciuri în cadrul Campionatului judeţean de fotbal pentru seniori şi   juniori

          Manifestări, concursuri şi întreceri sportive organizate pentru copii, elevi  şi tineri din instituţiile de învăţământ.

SĂNĂTATE

Reţeaua sanitară din oraş  este compusă din:

Centru de Sănătate Sovata

   

Centru de Sănătate Sovata cu 16 paturi

cart. Petőfi S. nr. 2

 

     

Cabinete medicale

   

Cabinet Medical Individual dr. Cuzic Melinda

str. Ghera nr. 1

 

Cabinet Medical Individual dr. Eles Mariana

str. Ghera nr. 1

 

Cabinet Medical Individual dr. Szoboszlai Ladislau

str. Ghera nr. 1

 

Cabinet Medical Individual dr. Olasz Magdolna

str. Ghera nr. 1

 

Cabinet Medical Individual dr. Glück Márta

str. Ghera nr. 1

 

Bekecs Medfarm SRL - dr. Blénessy Veress Edit

cart. Bekecs bl. C/9

 

 

Cabinete Stomatologice

 

Cabinet Stomatologic Individual dr. Veér Győző

str. Ghera nr. 1

Cabinet Stomatologic Individual dr. Salati Dragos Octavian

str. Ghera nr. 1

Cabinet Stomatologic Individual dr. Gondos Zombor

cart. Florilor bl. D2/1

Cabinet Stomatologic Individual Gondos Ladislau

str. Ghera nr. 1

Laborator Stomatologic Jeremiás Rózália

str. Ghera nr. 1

Laborator Stomatologic Novák Erzsébet

str. Ghera nr. 1

   

Laborator analize medicale

 

Agimed SRL - Laborator analize medicale

str. Câmpul Sărat nr. 17

   

Farmacii

 

Farmacia Aesculap SA

str. Principală nr.145

Farmacia Arthemisia SRL

cart. Bekecs bl. C/1

Farmacia Kakucs SRL

str.Ghera nr.3

Farmacia Montana SRL

str. Trandafirilor nr. 82

   

Cabinete Medicină Veterinară

 

Cabinet Veterinar Individual dr. Antal Zsolt

str. Câmpul Sărat nr. 51

Promedivet - Cabinet veterinar cu punct farmaceutic

str. Teilor nr. 6

   

Starea actuală de sănătate este o consecinţă a reducerii în termeni reali a fondurilor pentru sănătate alocate de stat cât şi din bugetul familiei, disconfortul psihic generat de şomaj, insecuritate socială, standard de viaţă scăzut, creşterea consumului de tutun, alcool şi droguri şi reforma relativ lentă a serviciilor de sănătate.

 

Protecţia socială:

Primăria Oraşului Sovata, ca exponent al administraţiei publice centrale la nivelul oraşului nostru, are datoria de a crea condiţiile necesare şi de a aplica programele sociale si măsurile care decurg de aici. Pentru aceasta, cu structurile administrative existente,  a asigurat o protecţie socială concretă şi eficientă, aplicată tuturor categoriilor de persoane defavorizate sau aflate în dificultate.

Administraţia locală a oraşului Sovata acordă protecţiei sociale un rol deosebit.

Obiectivul principal în domeniul protecţiei sociale este creşterea şi diversificarea formelor de protecţie socială, îndeosebi pentru categoriile defavorizate ale populaţiei (persoane cu handicap, vârstnici, bolnavi, persoanele cu mulţi copii, cu venituri reduse sau fără venit).

Activitatea de bază a Serviciului Ajutor Social constă în instrumentarea şi aplicarea Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat, act normativ care a intrat în vigoare la data de 01 ianuarie 2002.

Tot ca efect al aplicării Legii nr.416/2001 s-au acordat ajutoare deces pentru persoanele care au dosar depus pentru solicitarea ajutorului social.

Ajutoarele pentru încălzirea locuinţei se acordă prin aplicarea O.U.G.nr.162/1999 completată şi modificată cu O.U.G. nr.192/2001 şi O.U.G. nr. 6/2002 privind subvenţionarea cheltuielilor suplimentare cu energia termică şi gaze.

O altă latură a activităţii Serviciului Ajutor Social a fost acordarea alocaţiei pentru copiii nou-născuţi, conform Legii nr. 416/2001, cap.V. Acordarea gratuită a laptelui copiilor de până la un an, conform Legii nr.321/2001 s-a făcut tot prin acest serviciu.

Pentru a veni în sprijinul persoanelor în vârstă care necesită îngrijire permanentă, Primăria Oraşului Sovata  în colaborare cu Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă a asigurat îngrijitori la domiciliu, efortul financiar fiind suportat de primărie. Prin Hotarârea Consiliului Local Sovata  nr.8/27 februarie 2004, la propunerea primăriei, pensionarii cu venituri reduse au beneficiat de 50% reducere la transport local.

Printre proiecte în curs de derulare, destinate în special categoriilor sociale cele mai sensibile (copii, batrâni, cetăţeni de etnie, în special rromi) amintim:

-  colaborarea  cu Fundaţia Pro Sovata -  care a asigurat spaţiul necesar, destinat unui număr de 6 copii cu vârste între 1-3 ani, proveniţi din familii aflate în situaţii de risc, având în  vedere prevenirea abandonului .

- se continuă colaborarea cu Fundaţia Sf. Francisc  Deva  pentru asigurarea unor condiţii cât mai bune copiilor aflaţi în dificultate, asigurând pentru aceştia căminul care lipseşte şi cadrul educaţional, prin urmarea cursurilor de învăţare meserii;

 

MASS-MEDIA

Mass-media locală este bine reprezentată  de televiziune începând  din  anul  1995  prin cablu, au apărut  posturile  televiziunilor naţionale – Antena 1, Pro TV, Tele 7 şi Prima TV.

Din 2002, a apărut  în Sovata  cotidianul   local  „Szovátai Hírmondó” în două limbi – limba maghiară şi limba română.

 

2.8 Activitatea economică si servicii

In Oraşul Sovata  îşi desfăşoară activitatea un numar de 428 firme cu capital privat  dintre  care  3 societăţi cu capital integral de stat,) care acoperă o largă paletă de domenii: agricultură, industrie, transporturi, servicii, finanţe, etc.

 Sistemul bancar:

Intr-o societate democratică, dezvoltarea liberă a sistemului bancar reprezintă un element democratic puternic. In acest spirit, la Sovata funcţionează sucursale ale principalelor banci de stat şi private, astfel după cum urmează:

- Banca Comercială Română – Agenţia Sovata

- BRD – Groupe Societe Generale – Agenţia Sovata

- Banca Transilvania – Agenţia Sovata

- Banca Raiffeisen -  Agenţia Sovata

 

Societăţi prestatoare de servicii publice:

          Sovata este caracterizată de funcţiunea belneoclimaterică cu profil reumatologic, ginecologic şi de odihnă. Factorul terapeutic natural al staţiunii îl constitie complexul lacustru cu lacul heliotermic „ Ursu” cu flora şi fauna specială din zona lacurilor. Menţionăm  izvoarele de apă sărată din zona Ghera – cu apă foarte valoroasă însă un deit relativ săzut.

În paralel cu fucţiunea de bază a localităţii s-a dezvoltat şi  funcţiunea industrială, în special prelucrarea materialului lemnos.

 

Agricultura :

          Aricultura este prezentată în special prin creşterea animalelor al asociaţiilor de proprietari şi în  gospodăriile individuale.

          Corespunzător zonei agroeconomice în care se află  localitatea Sovata, agricultura s-a profilat în special pe producerea de produse agroalimentare solicitate de oraş şi staţiunea Sovata. Datorită reliefului, suprfaţa arabilă este foarte redusă  reprezintă doar 7,97  % din suprafaţa totală administrativă şi 23,90% din cea agricolă – ramură mai  dezvoltată este creşterea animalelor. Condiţiile optime pentru aceasta sunt în localitatea Săcădat – astfel în oraşul propriu zis ponderea unităţilor agricole se reduce la numai trei.

          Pe lângă unităţile de profil funcţinează gospodăriile individuale ale populaţiei – dispunând de peste 80 % din suprafaţa terenurilor agricole din zonă – în spcial în Sovata şi în Săcădat. După datele statitice există cca. 2254 de gospodării ale populaţiei.

          Structura fondului funciar al oraşului Sovata se prezintă în felul următor: - total suprafaţă  administrativă – 15.953 ha

                 Din care : - teren agricol  total  4.321 ha din care :

                                                     - arabila            1.077 ha

                                                     - pasuni            1.773 ha

                                                     - fânete             1.471 ha

                                  - pădure       total    11.063 ha

          Astfel rezultă că suprafaţa agricolă reprezintă 33,32  % iar cea arabilă numai 7,97 %  din suprafaţa totală, ceea ce demonstrează rolul secundar al agriculturii în viaţa economică. Se remarcă suprafaţa întinsă de fond forestier – fapt care asigură condiţii optime pentru dezvoltarea silviculturii , exploatare, transportul şi prelucrarea materialului lemnos.

          Din punct de vedere al proprietăţii asupra terenurilor fiind în curs de aplicare Legea nr. 18/1991 – şi cea a retrocedării terenurilor agricole şi forestiere , terenurile trec treptat în propietatea foştilor gospodari individuali.

          Structura culturilor la ora actuală suferă o transformare conform dorinţelor actualilor proprietari, înregistrându-se suprafeţe cultivate  şi producţii constante la culturile de cartofi , scăderea suprafeţelor cultivate cu grâu , o creştere a suprafeţelorcultivate cu porumb şi legume.

         

          Industria:

          Zona industrială s-a dezvoltat în bucla formată de cele două ramificaţii ale căii ferate – chiar pentru condiţiile optime de transport ale materiilor prime  şi ale produselor finite. Profilul de activitate cel mai dezvoltat  este prelucrarea  materialului lemnos – datorită pădurilor numeroase care înconjoară oraşul.( peste 60% din total suprafaţă administrată)    

          Această  ramură a  industriei este reprezentată la nivelul oraşului Sovata  prin agenti economici de importanţă  natională şi internaţională, repartizaţi pe domenii de activitate;

-         exploatarea lemnului ( SC EXPLOATARI FORESTIERE SRL,  S.C. FIRTRANS SRL, SC PAL TIM FOREST SRL, SC INFOREG SRL, SC SLOW SRL, SRL,  S.C. NATURCOMPROD SR.L);

-         prelucrarea lemnului ( S.C. MOBILA SOVATA SRL, S. ROWO   SRL,  , S.C. BODMOB SRL, S.C. SILBRADMOB SRL, SC SLOW    SRL, SC INFOREG SRL, SC DEAK TRANS SRL, SC MOLIMIT   SRL);

 Tot caracteristici zonei este activitatea legată de producerea materialelor de construcţii ( balast şi piatră cioplită – S.C. CARIERA DE PIATRĂ CSEREPES ) şi activităţi bazate pe valorificarea materiilor prime locale - fabricarea brânzeturi şi prelucrarea laptelui ( S.C. HOCHLAND ROMANIA SRL)

În afara zonei  industriale există mici unităţi izolate , intercalate între locuinţe – căutându-şi o apropiere cît mai mare de staţiune din considerente  economice. Aceste unităţi au mai mult activităţi de prestări de servicii sau de mică industrie, ( autoservice, confecţii în mică serie , panifcaţie.)    

- confecţii ( SC CSAB ILD COM SRL, S.C.C.A COMUS S.A ) ;

- fabricarea pâinii  ( S.C. SZANTO FULOP SRL )

 

Construcţiile :

Pe teritoriul oraşului bazele de construcţii civile şi industriale  sunt desprinse din fostele întreprinderi de construcţii. Ponderea dominantă în acest domeniu o au următorii agenţii economici : S.C. HEBA CONS SRL, S.C . LUCKONSTRANS SRL, SC ALPINE SA

Activitatea de construcţii pe teritoriul oraşului  se află în continuă dezvoltare şi diversificare, atât în sfera industriei cât şi a construcţiilor civile şi edilitare.

 

Transporturile :

- Oraşul Sovata  reprezintă un nod important în reţeaua de drumuri naţionale, judeţene şi comunale :

- drumul naţional: DN13- Bălăuşeri- Tg.Mureş – într-o direcţie ,  Odorhei-Miercurea Ciuc, în cealaltă;

- drumul judeţean: DJ 153 realizează legătura    Sovata- Eremitu-Reghin  şi este şi str. Principală a oraşului 

- drumul comunal: DC 16deserveşte satul Ilieş, ramificându-se din   DN 13 A 

          Oraşul Sovata este deservit de linia CF normală Bălăuşeri – Praid – cu gară de călători şi marfă pe capătul vestic al aşezării.

            

Poşta şi telecomunicaţii:

În  oraşul Sovata  există 2 unităţi poştale, cu servicii poştale tradiţionale, servicii de poştă rapidă, servicii de vânzare prin poştă precum şi servicii electronice.  Se remarcă creşterea numărului de posturi telefonice fixe, precum şi dezvoltarea telefoniei mobile GSM.

 

Turismul:

 Funcţiunea turistică este de fapt funcţiunea de bază a localităţii Sovata – datorită existenţei staţiunii balneoclimaterice cu profil permanent situată într-un cadru natural deosebit de valoros şi cu resurse naturale remarcabile.

Folosirea apei sărate din această zonă la vindecarea unor boli datează încă din vremea romanilor.

Există 5 lacuri sărate cu calităţi curative în Sovata:

-         Lacul Ursu cu o suprafaţă de 46.000 mp;

-         Lacul Aluniş cu o suprafaţă de 9.000 mp;

-         Lacul Negru cu o suprafaţă de 3.700 mp;

-         Lacul Roşu cu o suprafaţă de 2.100 mp;

-         Lacul Verde cu o suprafaţă de 500 mp.

Cel mai mare dintre acestea este Lacul Ursu. Cea mai importantă caracteristică a acestui lac o constituie stratificaţia apelor conformă cu densitatea, cu concentraţie de săruri, fapt care a permis apariţia fenomenului de heliotermie.

Valoarea terapeutică a staţiunii Sovata s-a impus atenţiei generale încă din secolul trecut.În 1876 s-a primit autorizaţia ca apa lacurilor să fie utilizată pentru băi, iar în 1884, Sovata a fost atestată oficial staţiune balneară.

Primele stabilimente au apărut după anul 1879, în zona Lacului Ghera, iar prima staţiune propriu zisă a fost fondată de Veress József.După obţinerea atestării ca staţiune balneară, a fost înfiinţată staţiunea Sovata de Sus, adică staţiunea de azi. În 1902 s-a obţinut autorizaţia ca apa sărată a lacurilor şi izvoarelor să fie folosite în scopuri terapeutice. În anii următori, staţiunea s-a dezvoltat treptat. Au fost construite hoteluri, restaurante şi pensiuni, dar despre o reală dezvoltare poate fi vorba începând din 1925, când datorită solicitărilor de tratament reumatologic şi ginecologic au fost construite vile şi bazele de tratament de lângă Lacul Ursu şi Lacul Negru.

În 1932, în staţiune existau patru hoteluri şi 110 vile, cu 1600 camere şi 2600 paturi, activitatea fiind sezonieră, între 15 mai şi 30 septembrie. Perioada celui de-al doilea război mondial a însemnat o stagnare în dezvoltarea staţiunii. Astăzi însă, Staţiunea Sovata este una dintre cele mai vizitate staţiuni balneoclimaterice din România, bucurându-se de renume şi peste hotare.

Staţiunea actuală se compune dintr-un amestec al construcţiilor din secolul trecut tradiţionale pentru staţiune, complexul hotelier cu grad de confort adaptat anilor 1980, dotări răspândite în plantaţia bogată de multe ori spontană rămasă din vechea pădure.

Unităţile de cazare turistică din Sovata şi capacitatea lor:

-         9 hoteluri cu un număr de 1200 locuri de 2-3 stele;

-         3 hanuri şi moteluri cu un număr de 110 locuri de 2 stele;

-         3 campinguri şi unităţi tip căsuţe cu 110-130 locuri;

-         50 vile turistice cu 1000 locuri;

-         10 pensiuni cu 100 de locuri;

-         3 tabere de elevi şi preşcolari cu 300 de locuri.

La aceste cifre se adaugă şi alte tipuri de cazare, ca vilele particulare ale persoanelor fizice şi ale diferitelor unităţi.

          Zona de cazare şi de tratament cuprinde în primul rând zona înconjurătoare Lacului Ursu, a Lacului Negru şi este de fapt inima staţiunii. În ipoteza realizării de noi investiţii trebuie avut grijă de repartizarea uniformă a punctelor de atracţie în teritoriu şi de evitarea supraaglomerării, efectul de suprasolicitare a potenţialului natural conducând la pierderea prin uzură a valorii existente.

          În perioada de după 1990, activitatea turistică a încercat să se integreze economic în tranziţie, cu eforturi din ce în ce mai mari, datorită îmbătrânirii morale a fondului construit pentru care înscrierea în categoriile de confort contemporan ar fi necesitat investiţii din ce în ce mai mari.

          Construcţiile noi în domeniu se remarcă totuşi prontr-o adaptare estetică şi de confort la standardele actuale.

          Serviciile de balneofizioterapie se bazează pe apa sărată curativă şi nămolul extras ale lacurilor sărate.

          La Sovata există 3 baze de tratament, din care unul dotat şi înzestrat conform standardelor europene, cu asigurarea tratamentului la nivelul celui practicat la aceeaşi standarde.

Oferta turistică se limitează la serviciul de balneofizioterapie, piscină, cazare, dar resursele naturale, lacul heliotermic, peisajul de o frumuseţe rară conferă condiţii pentru o dezvoltare spectaculoasă. Pe lângă balneofizioterapie şi turismul de sezon există posibilităţi reale pentru dezvoltarea turismului montan, a sporturilor de iarnă, iar în zona periferică a oraşului, se poate practica agroturismul.

Datorită perioadei de privatizare  a unităţilor existente principalele unităţi de cazare sunt societăţi comerciale cu capital privat.

Cele mai  importante sunt:

- S.C BALNEOCLIMATERICA SA , S.C. ALUNIS SRL, S.C. RONEDER COMPANY SRL, S.C. HOLLYDAY  SRL, SC LAAL COM SRL, SCA COMUS SA, SC HEFAISTOS CM. SA, SNG ROMGAZ SA, SC DRILL INVEST SA , SC STANA DE VALE SRL     

 

2.9 Servicii publice

Serviciile publice în oraşul Sovata sunt asigurate de următoarele instituţii:

– Ministerul Finanţelor-Administraţia Financiară Sovata  ,  Sediul: Sovata, str. Principală nr.157 Tel. 0040 265 570 310

Inspectoratul Judeţean de Poliţie Mureş-Poliţia Oraşului Sovata  , Sediul: Sovata, str. Vulturului nr. 1. Tel. 0040 265 570 204

Direcţia Muncii şi Protecţiei Sociale-Camera de Muncă-Punct de lucru   Sovata ,   Sediul: Sovata, str. Trandafirilor nr.103. 

Agenţia Judeţeană de Ocupare şi Formare Profesională a Forţei de Muncă-Punct de lucru Sovata  Sediul: Sovata, str. Trandafirilor nr. 97 , Tel. 0040 265 577 413

Corpul Gardienilor Publici-Formaţia Sovata , Sediul: Sovatastr. Trandafirilornr. 2.  Tel. 0040 65 570 920

 

Prestări servicii:

Transportul persoanelor şi a mărfurilor în oraşul Sovata este asigurat pe linii de autobuze de oraş prevăzute cu staţii de autobuz.

Există transport feroviar pe linie îngustă, abandonat în ultimul timp dar necesar de a fi reluat ca un traseu de agrement, există în acelaşi timp transport feroviar pe linie normală.

 

2.10 Patrimoniul public şi privat

 

Componenţa şi întinderea patrimoniului public şi privat al oraşului Sovata

Potrivit legii, patrimoniul unităţii administrativ-teritoriale este alcătuit din bunurile mobile şi imobile aflate în proprietatea publică şi în proprietatea privată ale acesteia, precum şi drepturile şi obligaţiile cu caracter patrimonial.

Domeniul public local al comunelor, oraşelor şi municipiilor este alcătuit din următoarele bunuri:

1. drumurile comunale, vicinale şi străzile;

2. pieţele publice, comerciale, târgurile, oboarele şi parcurile publice, precum şi zonele de agrement;

3. lacurile şi plajele care nu sunt declarate de interes public naţional sau judeţean;

4. reţelele de alimentare cu apă, canalizare, termoficare, gaze, staţiile de tratare şi epurare a apelor uzate, cu instalaţiile, construcţiile şi terenurile aferente;

5. terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea consiliul local şi primăria, precum şi instituţiile publice de interes local, cum sunt: teatrele, bibliotecile, muzeele, spitalele, policlinicile şi altele asemenea;

6. locuintele sociale;

7. statuile si monumentele, dacă nu au fost declarate de interes public naţional;

8. bogăţiile de orice natură ale subsolului, în stare de zăcământ, dacă nu au fost declarate de interes public naţional;

9. terenurile cu destinaţie forestieră, dacă nu fac parte din domeniul privat al statului şi dacă nu sunt proprietatea persoanelor fizice ori a persoanelor juridice de drept privat;

10. cimitirele orăşeneşti şi comunale;

11. alte bunuri de uz sau de interes public local, declarate ca atare prin hotărâre a consiliului local, dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional ori judeţean.

Dreptul de proprietate publică aparţine statului sau unităţilor administrativ teritoriale, asupra bunurilor care, potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de interes public.

Statul sau unităţile administrativ-teritoriale exercită posesia, folosinţă şi dispoziţia asupra bunurilor care, potrivit legii alcătuiesc domeniul public, potrivit legii.

Domeniul privat al oraşului Sovata este alcătuit din bunuri aflate în proprietatea oraşului şi care nu au fac parte din domeniul public. Domeniul privat este supus dispoziţiilor de drept comun dacă prin lege nu se prevede altfel.

 

Concesionarea, închirierea şi administrarea bunurilor din patrimoniul oraşului Sovata

 

Bunurile din domeniul public al oraşului sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile. Ele nu pot fi înstrăinate, ci numai date în administrare, concesionate sau închiriate, în conditiile legii. Consiliul local al oraşului Sovata hotărăşte ca bunurile ce aparţin domeniului public de interes local să fie date în administrarea regiilor autonome şi instituţiilor publice, să fie concesionate ori închiriate.

Consiliul local hotărăşte cu privire la cumpărarea şi vânzarea bunurilor ce fac parte din domeniul privat de interes local, în condiţiile legii.

Consiliul local poate da în folosinţă gratuită, pe termen limitat, imobile din patrimoniul lor societăţilor şi instituţiilor de utilitate publică sau de binefacere, recunoscute ca persoane juridice, în scopul îndeplinirii unor activităţi care satisfac cerinţele cetăţenilor din municipiu.

 

Administrarea bunurilor aflate în patrimoniul oraşului

 

Titularul dreptului de administrare poate să posede, să folosească bunul şi să dispună de acesta, în condiţiile actului prin care i-a fost dat bunul în administrare.

Dreptul de administrare va putea fi revocat numai dacă titularul său nu îşi exercită drepturile şi nu îşi execută obligaţiile născute din actul de transmitere. În litigiile privitoare la dreptul de administrare, în instanţă titularul acestui drept va sta în nume propriu. În litigiile referitoare la dreptul de proprietate asupra bunului, titularul dreptului de administrare are obligaţia să arate instanţei cine este titularul dreptului de proprietate, potrivit prevederilor Codului de procedură civilă. Titularul dreptului de administrare răspunde, în condiţiile legii, pentru prejudiciile cauzate ca urmare a neîndeplinirii acestei obligaţii. De asemenea, neîndeplinirea acestei obligaţii poate atrage revocarea dreptului de administrare.

În litigiile la care s-a făcut referire anterior, oraşul Sovata este reprezentat de consiliul local, care dă mandat scris, în fiecare caz, primarului. Acesta poate desemna un alt funcţionar de stat sau un avocat care să-l reprezinte în faţa instanţei.

Prevederile de mai sus sunt aplicabile si în litigiile privitoare la dreptul de concesiune, închiriere sau la dreptul de proprietate asupra bunurilor concesionate sau închiriate.

Servituţiile asupra bunurilor din domeniul public sunt valabile numai în măsura în care aceste servituţi sunt compatibile cu uzul său interesul public căruia îi sunt destinate bunurile afectate. Servituţile valabil constituite anterior intrării bunului în domeniul public se menţin.

 

Concesionarea sau închirierea bunurilor aflate în patrimoniul oraşului

 

Închirierea bunurilor proprietate publică al oraşului se aprobă, prin hotărâre a consiliului local, iar contractul de închiriere va cuprinde clauze de natură să asigure exploatarea bunului închiriat, potrivit specificului acestuia.

Contractul de închiriere se poate încheia, dupa caz, cu orice persoană fizică sau juridică, română sau străină, de către titularul dreptului de proprietate sau de administrare.

Concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică se face prin licitaţie publică, in condiţiile legii.

Sumele încasate din închirierea sau din concesionarea bunurilor proprietate publică se fac, după caz, venit la bugetul de stat sau la bugetele locale. Unităţile administrativ-teritoriale pot da imobile din patrimoniul lor, în folosinţă gratuită, pe termen limitat, persoanelor juridice fără scop lucrativ, care desfăşoară activitate de binefacere sau de utilitate publică, ori serviciilor publice.

 

2.11 Partide politice

care îşi desfăşoară activitatea în oraşul Sovata:

- PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT

  Sediul: Sovata str. Principală nr. 154.

- PARTIDUL NATIONAL LIBERAL

  Sediul: Sovata str. Trandafirilor Vila 6.

- PARTIDA ROMILOR

  Sediul: Sovata str. Ciocârliei nr. 11.

-PARTIDUL DEMOCRAT LIBERAL

  Sediul:Sovata str. Vulturului f.n

- UNIUNEA DEMOCRATĂ A MAGHIARILOR DIN ROMÂNIA

  Sediul: Sovata str. Trandafirilor nr. 2.

 

ART. 3

Potrivit Legii nr. 351/24 august 2001 privind Planul de amenajare a teritoriului naţional secţiunea a IV-a oraşul Sovata este oraş de rangul III.

 

ART. 4

NUMĂRUL ŞI STRUCTURA POLITICĂ A MEMBRILOR CONSILIULUI LOCAL

 

În conformitate cu prevederile Legii nr. 215/2001, autorităţile administraţiei publice prin care realizează autonomia locală sunt consiliile locale, ca autorităţi deliberative, şi primarii, ca autorităţi executive.

Aleşii locali sunt primarul, consilierii locali şi consilierii judeţeni. În asigurarea liberului exerciţiu al mandatului lor aceştia îndeplinesc o funcţie de autoritate publică, beneficiind de dispoziţiile legii penale cu privire la persoanele care îndeplinesc o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat.

Mandatul primarului, consilierului local, respectiv al consilierului judeteţean, este de 4 ani. Mandatul se exercită în condiţiile legii.

            Consilierii răspund solidar pentru activitatea Consiliului Local din care fac parte, sau în nume propriu pentru activitatea desfăşurată în exercitarea mandatului precum şi pentru hotărârile pe care le-au votat.

Consiliul Local al Oraşului Sovata este constituit dintr-un număr de 15 consilieri, structura politică fiind în majoritate a Uniunii Democratice a Maghiarilor din România.

Consilierii locali îşi desfăşoară activitatea în cadrul a patru Comisii de specialitate, în principalele domenii de activitate ale unităţilor administrativ teritoriale, astfel:

 

- Comisia nr. I: Comisia pentru activităţi  economico- financiare, juridică, de disciplină precum şi administrarea domeniului publşic şi privat al oraşului ;

- Comisia nr. II: Comisia pentru amenajarea teritoriului, urbanism,  protecţia mediului, turism şi comerţ;

- Comisia nr. III: Comisia pentru activităţi  social – culturale, culte,  învăţământ, sănătate, familie şi sport;

- Comisia nr. IV: Comisia pentru agricultură, muncă, protecţia socială, protecţia copiilor, apărarea ordinii şi liniştei publice;

Structura politică a membrilor Consiliului Local al Oraşului Sovata  este prezentată în Anexa 3 .

 

ART. 5

Persoanele născute în oraşul Sovata la împlinirea vârstei de 18 ani primesc titlul şi certificatul de cetăţean al oraşului în cadrul unei festivităţi organizate de către Consiliul Local al oraşului sau de primar.

 

ART. 6

Se constituie “Cartea de onoare” a Oraşului Sovata , care va cuprinde toti cetatenii care au primit titlul de cetaţean de onoare şi înalta distincţiei  „Pro Urbe Sovata”.

 

Titlul de «Cetăţean de onoare»

Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală determină posibilitatea de acordare a titlului de «Cetăţean de onoare» al Oraşului Sovata , persoanelor cu merite deosebite .

Titlul de «Cetăţean de onoare» al Oraşului Sovata  reprezintă cea mai înaltă distincţie acordată de Consiliul Local , unor cetăţeni români, locuitori ai oraşului Sovata .

Titlul de «Cetatean de onoare» al Oraşului Sovata  se poate acorda :

· unor înalte personalităţi din domeniul politicii, ştiinţei, culturii sau artei care prin activitatea lor socio-profesională, au contribuit la realizarea unor noi legături ştiinţifice, culturale sau economice cu efecte favorabile Oraşului Sovata;

· celor care, prin activitatea lor, creează o imagine deosebită oraşului , în beneficiul cetăţenilor oraşului ;

· cetăţenilor români sau străini care desfăşoară activităţi caritabile în oraşul Sovata ;

· fostilor detinuţi politici sau veterani de război;

· generalilor şi ofiţerilor armatei române care s-au distins prin fapte de arme, asigurând astfel siguranţa naţională şi securitatea statului;

· sportivilor născuţi sau formaţi în oraşul Sovata  cu rezultate de excepţie în competiţiile sportive naţionale şi internaţionale;

· postmortem celor care au promovat imaginea oraşului Sovata ;

Titlul de «Cetăţean de onoare» al oraşului Sovata  se acordă în şedinţă ordinară sau extraordinară şi se va aduce la cunoştinţa cetăţenilor oraşului  prin publicarea Hotărârii Consiliului Local.

Titlul de «Cetăţean de onoare» conferă cetăţeanului dreptul de a fi inscris în «Cartea de onoare» a  oraşului Sovata .

Retragerea Titlului de «Cetăţean de onoare» şi a drepturilor ce-i conferă acest titlu se poate face dacă respectivul cetăţean desfăşoară activităţi cu caracter ostil localităţii şi locuitorilor ei, precum şi dacă acesta a fost condamnat printr-o hotărâre  judecătorească definitivă şi irevocabilă.

 

Înalta distincţia „Pro Urbe Sovata”

 Pe  baza HCL nr. 5/2000  a fost aprobat  acordarea înaltei distinţiei  „Pro Urbe Sovata”. Înalta distincţia „Pro Urbe Sovata” se poate acorda, unor cetăţeni străini:

 · care prin activitatea lor socio-profesională, au contribuit la realizarea unor noi legături ştiinţifice, culturale sau economice cu efecte favorabile Oraşului Sovata;

· celor care, prin activitatea lor, creează o imagine deosebită oraşului , în beneficiul cetăţenilor oraşului ;

· cetăţenilor străini care desfăşoară activităţi caritabile în oraşul Sovata ;

· postmortem celor care au promovat imaginea oraşului Sovata ;

 

In Anexa nr. 4 prezentam «Cetăţenii de onoare» ai oraşului Sovata, şi persoanele cărora s-a acordat înalta distincţia „Pro Urbe Sovata”.

 

ART. 7

Cetăţenii oraşului au dreptul de a participa la viaţa politică, economică, socială şi cultural-sportivă. Drepturile cetăţenilor de a participa la viaţa oraşului sunt exercitate în mod democratic prin următoarele instrumente şi tehnici democratice:

a) referendum local;                               

b) adunarea populară;

c) petiţii;

d) solicitărie) iniţiative;

f) audieri;

g) consultări.

                                                              

ART. 8

Consiliul Local consultă prin referendum local cetăţenii oraşului în următoarele situaţii:

a) realizarea investiţiilor deosebit de importante sau obiective importante care modifică înfăţişarea economică, socială, culturală, ecologică a oraşului;

b) înlăturarea unor pericole ecologice sau de altă natură, care afectează în mod direct sau indirect comunitatea municipiului, mediul înconjurător, etc.

c) cu privire la schimbarea destinaţiei unor zone, spaţii, construcţii sau alte probleme de interes public.

Iniţiativa organizării de referendum local poate veni din partea:

a) grupurilor de cetăţeni cu drept de vot (prin semnătură);

b) la propunerea primarului sau a consilierilor prin aprobarea cu majoritatea simplă a consiliului;

c) atunci, când problemele specifice vizate de referendum se referă numai la o zonă, cartier, consultarea prin referendum se limitează la locuitorii zonei respective şi la comunităţile de orice fel din aceasta zonă.

Referendumul iniţiat de către electorat poate preconiza şi revoca Consiliul Local sau a primarului. Referendumul organizat este valabil dacă participă cel puţin 50 % din persoanele cu drept de vot, din numărul celor implicaţi în problema consultată.

 

ART. 9

În probleme de interes deosebit locuitorii oraşului Sovata pot fi consultaţi prin adunări populare.

Convocarea şi organizarea adunării populare se face de către primar sau de către Consiliul Local.

Consultarea locuitorilor prin adunare populară se decide de către consiliu la propunerea primarului sau a membrilor consiliului cu aprobarea a cel puţin 1/3 din membrii consiliului.

Iniţiativa de organizare a adunării populare poate veni şi din partea populaţiei ca şi în cazul referendumului.

Convocarea adunării se face cu indicarea locului, datei şi enunţarea obiectivului acestuia prin anunţuri publice, afişe, precum şi prin mijloace massmedia.

Adunarea populară adoptă propuneri (iniţiative) prin proclamare. Propunerile se consemnează într-un proces-verbal care se înaintează primarului.

 

ART. 10

Relaţii externe

 

Infrăţirile oferă un cadru privilegiat pentru stabilirea de relaţii cu oraşe din alte  ţări prin care se realizează schimburi şi cooperări internaţionale . (Anexa nr. 5)

Oraşul Sovata  face parte din Asociaţia Oraşelor  din România .

Asociaţia Oraşelor  din România este persoană juridică de drept privat şi de  utilitate publică, fără scop matrimonial, neguvernamentală şi apolitică, constituită în vederea promovării şi protejării intereselor comune ale autoritaţilor administraţiei publice locale, pentru soluţionarea şi gestionarea nevoilor publice în numele şi interesul colectivităţilor locale.

Înfrăţirile sunt ocazii unice, desfăşurate într-o ambiantă specială de sărbătoare.

Acţiunea comunitară în favoarea înfrăţirilor vizează încurajarea participării cetăţenilor simpli şi a aleşilor locali  la întărirea sentimentului lor de apartenenţa la comunitatea europeană.

Semnarea oficială a Acordului de Înfrăţire se face în cadrul unei şedinţe festive, cu participarea reprezentanţilor autorităţilor locale.

Derularea cooperării, în baza acordului de înfrăţire, se realizează prin următoarele: colaborarea între asociaţii şi ansambluri artistice, instituţii şi organizaţii culturale, participarea la expoziţiile, târgurile şi festivităţile de caracter local organizate în ţările şi localităţile lor.

Stabilirea de legături de parteneriat şi de colaborare a oraşului Sovata cu mai multe localităţi, precum şi oficializarea acestor relaţii s-a început înanul 1990.

          Localităţile înfrăţite cu oraşul Sovata sunt:

          Oraşul Százhalombatta, Ungaria – relaţiile bilaterale aprobate prin  H.C.L. al Oraşului Sovata nr. 30/25.07.1996. Oraşul Szazhalombatta situat la 28 de Km de la Budapesta cu 22.000 de locuitori, o aşezare străveche cu situri arheologice din epoca bronzului, în prezent un oraş puternic industrializat şi cu o viaţă sportivă de talie internaţională.

          Oraşul Szikszó, Ungaria – relaţiile bilaterale aprobate prin  H.C.L. al Oraşului Sovata nr. 36/22.08.1996 – o aşezare cu 6.000 de locuitori, a cărei apariţie a fost datată la începutul secolului XII. Aparţine regiunii viticole Tokai, cu o cultură din domeniu amintită din secolul XV.

          Localitatea Csopak, Ungaria – relaţiile bilaterale aprobate prin  H.C.L. al Oraşului Sovata nr. 47/26.09.1996 – o aşezare balneară şi de agrement, pe malul nordic al Lacului Balaton cu 1.200 locuitori şi cu o cultură viticolă de mare tradiţie.

Oraşul Sumeg, Ungaria – relaţiile bilaterale aprobate prin  H.C.L. al Oraşului Sovata nr. 34/07.30.1998, o aşezare cu 8.000 locuitori care a fost ridicat la rangul de oraş prin secolul XVII, datorită importanţei strategice militare accentuată de existenţa  cetăţii fortificate din sec. XIV şi a rolului jucat în războiul cu imperiul otoman, respectiv a  prezenţei Arhiepiscopiei.

          Sectorul XIII Budapesta, Ungaria – relaţiile bilaterale aprobate prin  H.C.L. al Oraşului Sovata nr. 43/27.11.1997, - Sector cu 112.000 locuitori, parte importantă a capitalei Ungariei – zona industrializată a Budapestei – centrul al mişcărilor  proletare din anii 1920, amintit pentru prima oară ca unitate administrativ teritorială pe la începutul secolului XIX.

Oraşul Brzesko, Polonia – relaţiile bilaterale aprobate prin  H.C.L. al Oraşului Sovata nr. 4/13.01.2000, - o aşezare istorică cu 25.000 locuitori cu o tradiţie în industria alimentară în special al producţiei berii.

Oraşul Tata, Ungaria - relaţiile bilaterale aprobate prin  H.C.L. al Oraşului Sovata nr. 81/2001,- oraş cu 30.000 de locuitori, cu o tradiţie în industria panificaţiei amintit de prima oară în secolul XIV., centru al vieţii cultural artistice şi sociale datorită prezenţei a unui castel proprietate pe rând a mai multor familii de nobili şi regi.

Oraşul Mezobereny, Ungaria - relaţiile bilaterale aprobate prin  H.C.L. al Oraşului Sovata nr. 82/2001,- oraş cu 14.500 de locuitori, amintit pentru prima oară în sec. XIV.

 

ART. 11

Atribuirea sau schimbarea de denumiri pentru unităţile administrativ teritoriale, precum şi pentru sate, localităţi componente ale municipiilor şi oraşelor, staţiuni balneoclimaterice şi staţiuni turistice se face prin lege, conform Ordonanţei Guvernului nr. 63/ 29 august 2002.

Atribuirea sau schimbarea denumirilor de străzi, pieţe şi obiective de interes public, se face de către consiliile locale, prin hotărâre (art. 2, pct. d).

Consiliile judeţene, respectiv consiliile locale, asigură ţinerea evidenţei denumirii instituţiilor şi obiectivelor existente pe raza unităţilor administrativ teritoriale în care funcţionează.

 

ART. 12

Consiliul Local stabileşte în baza consultării populaţiei simbolurile specifice ale oraşului  conform tradiţiilor istorice, culturale.

 

Stema Oraşului Sovata – propus spre aprobare

Proiectul  stemei orașului Sovata este conceput în spiritul reflectării istoriei localităţii, a mediului natural înconjurător, a specificului local, al spiritului localnicilor.

Forma scutului este stabilit prin act normativ, împreună cu corona murală cu trei turnuri, care simbolizează statutul administrativ de oraş al localităţii. Scutul stemei este tăiat de un Căprior care împarte acesta în două părţi.  

Partea superioară de culoare albastră reprezintă cerul, divinitatea şi conţine elemente strâns legate de identitatea şi spiritul primilor colonişti, întemeietorii şi locuitorii actuali ai localităţii, reprezentaţi de Soarele şi Luna simboluri tradiţionale secuieşti.

Căpriorul argintiu simbolizează legătura dintre terestru şi ceresc şi reprezintă muntele de sare.

Partea de jos în verde simbolizează: în general terestrul, pământeanul şi în speţă mediul înconjurător împădurit al localităţii. Este încărcat cu o blană de urs întinsă în argint, care reprezintă: în general puterea şi forţa, tinereţea şi generozitatea, iar în speţă Lacul Ursu, lac cu apă sărată de o importanţă semnificativă pentru localitate, principala sursă naturală a renumelui, a bogăţiei, a puterii economice al localităţii.

Proiectul Stemei  Oraşului Sovata prezentăm în Anexa nr. 6.

 

ART. 13

Statutul Oraşului Sovata  conţine următoarele anexe :

Anexa 1 PLANUL CADASTRAL AL ORASULUI SOVATA

Anexa 2 RETEAUA SRADALĂ A ORASULUI SOVATA

Anexa 3 COMPONENŢA CONSILIULUI  LOCAL AL  ORASULUI SOVATA

Anexa 4 CETĂŢENII DE ONOARE AI ORASULUI SOVATA

Anexa 5 ORAŞE INFRĂŢITE CU ORASUL SOVATA

Anexa 6 STEMA ORASULUI SOVATA - PROIECT

MESAJUL PRIMARULUI

Sovata, cel mai faimos oraş balneoclimateric şi cea mai pitorească staţiune al Transilvaniei, este aproape imposibil de prezentat în doar câteva cuvinte.

Sovata este un nume reprezentativ pentru apele sărate şi efectele benefice ale acestora, cunoscute atât în ţară cât şi în întreaga lume. Munţii săi înalţi, pădurile înconjurătoare şi lacurile sărate par să fi fost create tocmai spre încântarea şi odihna turiştilor. Lacul Ursu atrage anual mii de turişti din ţară şi din străinătate, care plec cu amintiri de neuitat, oferite atât de lacurile sărate cât şi de peisajele naturale pitoreşti întâlnite aici. Calitatea serviciilor turistice este garantată de către unităţi specializate cu grad de comfort ridicat şi ospitalitatea locuitorilor asigură satisfacţia vizitatorilor de pretutindeni.

Vilele de lemn bogat ornamentate din staţiunea Sovata , construite în primele decenii ale sec.XX, constituie un patrimoniu arhitectural şi artistic pentru societatea de azi, fiind şi ele o atracţie pentru turişti.

Industria şi turismul în Sovata cunosc o dezvoltare susţinută, asigurată de instituţiile administraţiei publice locale - dinamismul acestui proces recomandă localitatea atât turiştilor cât şi investitorilor.

În calitate de primar al oraşului Sovata, adresez un sincer bun venit tuturor celor care accesează acest site, sperând că informaţiile oferite vor veni în sprijinul cetăţenilor, şi totodată vor trezi dorinţa vizitatorilor de a cunoaşte mai îndeaproape bogăţiile oferite de acest loc pitoresc.

Fülöp László Zsolt 

Primar